IZVOADE DE CRESTĂTURI (2021-04-28)

Galeria Arta din Câmpulung Muscel găzduiește, începând de miercuri 28.04.2021, expoziția Izvoade de crestături ale țăranului român. Adunate și lămurite de Al. Tzigara-Samurcaș, desenate de U. Roguski. 
Expoziția conține reproduceri după o parte din cele peste 400 de modele de crestături, obiecte și case din lemn prezentate în albumul cu același nume.

Volumul era gândit să apară cu prilejul inaugurării noului local al Muzeului de Artă Națională „de la Șosea”, a cărui piatră fundamentală fusese pusă în iunie 1912, muzeu avându-l ca fondator pe Alexandru Tzigara-Samurcaș, istoric, etnograf, muzeolog și jurnalist cultural român, profesor la Universitatea din București, director al Fundației Universitare „Carol I”. Atât construirea clădirii muzeului, cât și terminarea albumului au fost întrerupte din cauza războiului, publicația văzând lumina tiparului în 1928.

„Sculptura tărănească, ca toată arta noastră în genere, nu caută efecte surprinzătoare, dar lesnicioase; ea se reazemă pe principiile fundamentale ale geometriei şi, mulţumindu-se cu nenumăratele combinaţii ce izvorăsc în mod firesc din aprofundarea acestor principii, nu face împrumuturi lăturalnice. Niciun izvod, din cele peste patru sute reproduse aici, nu se abate de la această regulă generală. Consecvența cu care s-au respectat normele geometrice, ca bază a întregii noastre ornamentaţii sculpturale, constituie tocmai superioritatea şi nobleţea ei.
Rigiditatea liniilor drepte şi mlădierea nu prea variată a celor frânte nu au împiedicat însă combinarea lor în atâtea motive deosebite, alcătuind tezaurul nostru, din care o parte numai este redată aici. Sobrietatea clasică a izvoadelor, ferite de orice amestec care ar fi putut să le turbure seninătatea, traduce admirabil gândul şi firea artiştilor executanţi. Căci toate aceste motive cioplite 
în lemn nu sunt decât reflexul gândirii acelor artişti anonimi. (...)

Motivele publicate în album dovedesc marea bogăţie şi varietate a ornamenticei ţăranului român, punând în evdenţă strălucitele sale însuşiri artistice. Ele au şi un caracter specific, putându-se cu înlesnire deosebi de ale altor neamuri, fără ca pentru aceasta toate izvoadele să poată fi considerate ca originale. Multe din motivele noastre se regăsesc şi la alte popoare: din Scandinavia până în Alpi. Desvoltarea motivelor primordiale şi mai ales coordonarea şi comasarea lor sunt însă proprii poporului nostru. Furci aşa de mândre şi cu atât de bogată ornamentaţie nu se întâlnesc la niciun alt popor. Chiar bisericuţele noastre de lemn, care se aseamănă, mai mult decât casele, cu cele din Scandinavia şi cu cele de pe întreaga regiune de acolo până în Ucraina, au o înfăţişare proprie, care le distinge de ale celorlalte naţiuni. Asemănările se datoresc, după cum s-a arătat, unui fond comun, sporit şi printr-o coabitare în vremuri străvechi. Abia în urmă neamurile despărţindu-se, s-au individualizat în ţările unde s-au statornicit, ajungând la caracterele specifice de azi, ce alcătuiesc patrimoniul naţional al fiecărui popor.” (Alexandru Tzigara-Samurcaș)

Expoziția va fi deschisă în perioada aprilie-mai 2021 și va putea fi vizitată cu respectarea restricțiilor și reglementărilor legale pentru spații închise specifice perioadei de pandemie, aplicate și afișate în clădirea care găzduiește și galeria.

Vă așteptăm.

Ioan Crăciun,
Director al Editurii Ars Docendi 
Curator al Galeriei Arta, realizator al expoziției

Realizare si gazduire Web: Digital Cable S.A.